logo Acasă
cod client:   intră   Codul îl obții de la logopedul tau.
Codul îl obții de la logopedul tău.

Lavinia Neacsu - logoped

Tulburări de pronunţie (Dislalia) la adulţi


      De multe ori, printre adulţii cu tulburări de limbaj există prejudecată că la vârsta lor nu se mai poate vorbi de corectare. Este important să stiţi că majoritatea tulburărilor de limbaj pot fi corectate la orice varstă, chiar dacă există anumite caracteristici specifice corectării, influenţate de varsta persoanei cu care se lucrează şi de diagnosticul logopedic. Cele mai frecvente tulburări de limbaj întalnite în randul adulţilor sunt tulburările de pronunţie (dislaliile), tulburările de ritm şi fluentă, tulburări de scris-citit şi tulburările polimorfe ale limbajului (afazia).

Tulburările de pronunţie care există în general, în randul adulţilor sunt dislalii monomorfe, adică tulburări de pronunţie în care este afectat un singur sunet sau o singură grupă de sunete asemănatoare (cel mai frecvent, sunetul "R", caz  în care vorbim despre rotacism; pe locul al doilea se află sunetul "S" sau sunete din grupa lui "S" - sunetele siflante si suieratoare: "S", "Z", "Ţ", "Ş", "J", "CE", "CI", "GE", "GI" - caz în care vorbim despre sigmatism). De obicei, aceste dislalii monomorfe s-au menţinut în timp, având la bază dislalii polimorfe, adică mai multe sunete diferite afectate, dintre care unele s-au mai corectat de-a lungul timpului. Aceşti adulţi au fost în urmă cu ani de zile copii cu dislalii polimorfe, dar care nu au fost duşi la logoped.

De cele mai multe ori, în cazul acestor tulburări de pronunţie la adulţi, vorbim despre pronunţia defectuoasă a sunetelor afectate şi nu de omisiunea sau înlocuirea acestora cu alte sunete. Vârsta logopatului poate fi privită că un avantaj în terapia logopedică cu adultul , deoarece acesta participă voluntar şi constient la propria corectare, procesul de corectare fiind mai degrabă un ghidaj logopedic, câtă vreme adultul constientizează că propria implicare este principalul atu în procesul de corectare. Tot vârsta poate fi privită că un inconvenient, gândindu-ne la faptul că vorbim de obiceiuri defectuoase de pronunţie, care se manifestă de ani de zile intr-un anume fel. În terapia logopedică a dislaliilor, este mai uşor să obţii un sunet pe care logopatul nu il spune deloc, decât să corectezi un sunet pe care acesta s-a obişnuit sa-l deformeze, deoarece, în acest ultim caz, trebuie dezvăţat obiceiul greşit de pronunţie şi înlocuit cu ceea ce înseamnă pronunţia corectă. Acest lucru se poate realiza doar în timp, prin exerciţiu constant.

Terapia logopedică a dislaliilor, în cazul adulţilor, urmează, în principal, aceleaşi etape că şi în cazul copiilor. Se porneste tot de la etapa de impostare, adică obţinerea unei pronunţii corecte a sunetului izolat, dupa care integrarea acestuia în silabe directe, apoi iniţial în cuvant, în pozitie mediană, respectiv finală, urmând etapa de automatizare a pronunţiei corecte a respectivului sunet, la nivelul vorbirii spontane. Aminteam că terapia logopedică a dislaliilor, în cazul adulţilor este mai mult un ghidaj logopedic, în sensul în care logopedul îl invaţă pe logopat cum să emita corect sunetul afectat, apoi cum să îl integreze în silabe, respectiv cuvinte, insă aportul principal va fi cel al logopatului, constând într-un exerciţiu susţinut, astfel încat să se obisnuiască cu această pronunţie corectă, iar după ce o poate realiza în diferite pozitii în cuvânt, să o utilizeze corect în vorbirea de zi cu zi. în acest sens, întâlnirile cu logopedul nu e necesar să fie săptămânale, ci o dată la doua-trei săptămâni, acesta monitorizând îndeaproape progresele realizate de adultul dislalic şi intervenind cu noi indicaţii în procesul de corectare.

Procesul de corectare a tulburărilor de pronunţie la adulţi poate dura câteva luni de zile, insă evoluţia în procesul corectării este diferită de la caz la caz, fiind influenţată în mod direct de câţiva factori foarte importanţi, cum ar fi: diagnosticul logopedic, constanţa sedinţelor logopedice, motivaţia adultului dislalic în vederea corectării, implicarea acestuia în procesul corectării, constiinciozitatea manifestată în sfera îndrumărilor primite de la logoped şi a exerciţiilor ce sunt recomandate spre realizare acasă.



Lavinia Neacşu - logoped