Aspecte ale comunicarii  copiilor cu tulburari de spectru autist

Majoritatea copiilor care prezinta tulburari de spectru autist prezinta o dezvoltare anormala in ceea ce priveste limbajul. Unii dintre copiii diagnosticati cu o tulburare de spectru autist pot invata sa vorbeasca , dar acest lucru se intampla mult mai tarziu decât în cazul copiilor tipici care au aceeași vârstă cu ei . În unele cazuri, însă, modul în care se exprimă poate fi limitat (un anumite set de sunete sau anumite expresii ). Alți copii nu reușesc să vorbească, dar pot învăța să se folosească de alte forme de comunicare, cum ar fi, de exemplu, Sistemele de comunicare prin schimb de imagini (PECS) , respectiv alte forme de comunicare augmentativă .

Copiii care reușesc totuși să se exprime prin cuvinte, propoziții au o serie de dificultăți:

Copiii care sunt diagnosticați cu Asperger pot vorbi mult, dar cu voce monotonă, ca de robot, dovedind lipsa empatiei (ei pot spune "Am o mașinuță nouă" pe acelasi ton cu care spun "Cainele meu a murit") sau pot comunica la nesfârșit despre un anumit subiect, cum ar fi, de exemplu, dinozaurii sau mersul trenurilor.

Unii copii diagnosticati cu TSA pot avea "ecolalie", manifestare care, asa cum o spune și numele pe care îl poartă, are ceva în comun cu ecoul. Copiii în cauză repetă cuvinte, expresii și/sau cântece care nu au semnificație pentru ei. Unii vor rosti cuvintele imediat ce le aud, în vreme ce alții, care au "ecolalie cu regiversare ", vor spune lucruri pe care le-au auzit în trecut, cum ar fi, de exemplu, replici din filmul preferat, imitând atât vocea, cât și intonația și accentul. Când o mamă întreabă "Vrei o bomboană?" în loc să audă un răspuns de genul "Da" sau "Vreau o bomboană", ea își va auzi copilul repetând cuvintele ei. Copilul poate răspunde cu aceleași cuvinte sau lăsând deoparte primul cuvânt, de exemplu: "O bomboană?", arătând astfel că dorește o bomboană.

Se întâmplă frecvent ca micuții diagnosticați cu autism să încurce pronumele, folosindu-l pe "tu" în loc de "eu" și invers . Este posibil, de asemenea, să renunțe cu totul la pronume.

Dificultăți apar și în momentul în care se pune problema încadrării unor lucruri într-o anume categorie, dificultăți care decurg din dificultățile de generalizare și abstractizare (ei vor avea dificultăți în a spune că “vaca”, “oaia”, “calul”, “pisica”, “ursul”, “catelul” sunt “animale” și, de asemenea, vor avea dificultăți în a da exemple de “culori”, “animale”, “fructe”, “legume” etc. De asemenea, unii vor face constant confuzii spunând "șosetă" în loc de "pantof" sau "lapte" în loc de "suc".

Copiii care au tulburare de spectru autist pot prezenta și unele probleme în ceea ce privește limbajul receptiv, care este legat de abilitatea de a înțelege. Pentru părinți poate fi greu să își dea seama ce anume înțelege copilul lor, mai ales atunci cand copilul nu poate oferi un răspuns în formă verbală, nu are nicio reacție atunci când este strigat pe nume sau pare să ignore o sarcină simplă pe care o primește, cum ar fi, de exemplu : "Du-te și adu jucăria". A nu reacționa nu înseamnă insa a nu înțelege. În timp ce noi nu putem pătrunde în mintea copilului, pentru a ne da seama care este diferența, cercetătorii au arătat că majoritatea copiilor cu tulburare de spectru autist au un anumit nivel de înțelegere. Copiii pot înțelege numele personelor și obiectelor care le sunt familiare sau pot înțelege lucruri simple, dar nu dau impresia că înțeleg. S-a demonstrat că ei pot să învețe răspunsurile pe care ar trebui sa le dea.

Logopedia și terapia comunicaării ajută copilul să comunice mai eficient atât verbal, cât și nonverbal, folosindu -se de cuvinte și/sau de limbajul corpului. Logopedul specializat în probleme legate de limbă și comunicare se ocupă de intervențiile corespunzătoare, astfel încat ajută copilul să formeze cuvinte și sisteme de comunicare, să proceseze informații și să se exprime. Acesta învață, de asemenea, copilul cum să se folosească de pragmatica limbii (modul în care să se folosească de limbă), cum să inițieze și să susțină o conversație. Copiii pot fi invățați să interpreteze limbajul corpului și expresiile faciale, dar și să iși organizeze gândirea.

În cadrul ședinței de logopedie, copilul învață individual și/sau în cadrul unui grup mic, în funcție de nivelul aptitudinilor copilului. Ședințele dureaza 30 - 45 de minute și sunt coordonate de logoped în cabinetul acestuia, la domiciliul copilului sau în școala în care învață copilul. În cadrul ședintelor se pot face exerciții, se pot organiza jocuri sau diferite activități. În cadrul copiilor care nu vorbesc, terapeutul s-ar putea folosi de mișcări prin care se indică diferite lucruri sau de sisteme de comunicare augmentativă (cum ar fi folosirea semnelor), dispozitive de comunicare sau PECS (Sisteme de comunicare prin schimb de imagini). Conform unei idei false, prin utilizarea acestor metode, trebuie să renunțați la a comunica prin vorbire cu copilul dumneavoastră. De fapt, conform studiilor, iese în evidență faptul că lucrurile nu stau deloc așa. Prin metode augmentative poate fi stimulată comunicarea prin vorbire.

În funcție de diagnostic și de particularitățile copilului logopedul va alege cea mai bună metodă care să-i ajute pe copil și pe cei din jur să comunice cât mai funcțional cu putință. Logopedul nu poate să lipsească din echipa de intervenție în cazul unui copil diagnosticat cu tulburare de spectru autist.

Petcu Ancuța

Logoped, psiholog practicant autonom

Cristina Tohănean

Psiholog clinician principal