Planeta pe care traim, singura planeta cunoscuta din univers care poate sustine viata, este formata din praful unor stele care au explodat cu miliarde de ani in urma.

Steaua care explodeaza se numeste supernova iar explozia arunca in spatiu o cantitate uriasa de materie. Aceasta materie este "aluatul" din care universul construieste apoi alte stele si planete.

Norul de praf ramas dupa explozie contine toate elementele din jurul nostru, tot ce este necesar pentru a construi un soare, pamantul, luna, tot ce ne inconjoara, toti copacii, iarba, fluturii, oceanele si pestii din ele, animalele si, evident: noi.

A durat miliarde de ani ca materia din norul de praf si gaze, sa se adune in mijlocul lui. Particulele de praf din mijloc, acum se aflau suficient de aproape una de alta astfel incat sa se ciocneasca. Acest fenoment genereaza caldura. Cu cat praful de concentreaza mai tare in mijloc cu atat forta care atrage totul in centru este mai mare si incalzirea este mai puternica. Atunci cand temperatura a fost suficient de mare, centrul norului a luat foc! Soarele nostru s-a nascut!

In jurul soarelui, proaspat format, se aduna particulele de praf si gaz formand bolovani din ce in ce mai mari. Cei mai mari dintre bolovani atrag pe ceilalti, mai mici si se ciocnesc unii de altii. In felul asta, materia din nor se aduna in jurul acestor bolovani mari si lumina de la soare patrunde pentru prima data peste tot.

Planeta noastra a fost la inceput un bolovan mare de praf cosmic. Apoi, pentru ca era mare, avea forta sa atraga alti bolovani, mai mici. Milioane de ani a fost bombardata si ca urmare, s-a incalzit foarte tare. Asa de tare incat materia din centrul ei s-a topit. Chiar is astazi, in mijlocul planetei noastre avem materie topita care a ramas fierbinte de la bombardamentul cu bolovani din trecut.

Incet, incet, bolovanii s-au terminat, planeta noastra s-a rotunjit si a capatat marimea si forma pe care o cunoastem noi. Dar un eveniment extraordinar s-a petrecut. O planeta vecina, mai mica, a fost atrasa de pamantul nostru si s-au ciocnit. A urmat o mare explozie, si un mare crater, o rana pe care, unii oameni de stiinta cred ca planeta o poarta si azi, adanc, in oceanul Pacific.

O bucata din planeta cu care s-a ciocnit pamantul a ricosat din explozie dar a ramas prinsa totusi in gravitatia terestra. De atunci se invarte in jurul planetei noastre. Este luna! O vedem aproape in fiecare seara pe cerul senin!

A durat 4 miliarde de ani ca pamantul sa arate asa cum il cunoastem azi. Cu munti, cu oceane, cu paduri si deserturi si, cel mai importat, cu viata!