Exerciții pentru dezvoltarea vorbirii
Așa numitele frământări de limbă sunt utile în dezvoltarea limbajului copiilor și reprezintă un excelent suport pentru activitatea de logopedie.
Această pagină conține exerciții pe care le pot face părinții cu copii lor fără îndrumarea logopedului. Pentru exerciții destinate logopezilor te rugăm sa intri în secțiunea special destinată logopezilor.
Ala Bala Portocala
Ieși Gheorghiță la portiță,
Că te-așteaptă Talion.
Talion, fecior de domn,
Cu căruța Radului,
Cu caii-mpăratului,
În marginea satului,
Dorobanț, clanț!
Bucur și Bucura se bucurau că Bucurel e bucuros în București.
Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia când s-a întors Bucurel bucuros de la București.
Cele zece muze cu priviri de zuze
Scriu ca să se-amuze, versuri andaluze.
O coropişniţă şi un coropişniţoi se coropişniţeau la noi pe gunoi.
Nu coropişniţa coropişniţea pe coropişniţoi ci ,
Coropişniţoiul coropişniţea pe coropişniţă.
Când mă gândesc că te gândeşti că mă gândesc la tine gândeşte-te că mă gândesc că te gândeşti la mine.
Din atâtia dogi si doage,
Multi mi-s dragi si multi mi-s drage,
Ca de mult ce ma dogesc
Si mai mult le îndragesc.
Dogul-doaga, doaga-doaga,
Unul drag si alta draga,
Dogul doaga doagele,
Draga draga dragele.
As da dogul pentr-o doaga,
Care mi-este cea mai draga.
Ea dogeste tot si toate,
Si o doaga cine poate.
Draga doge, doaga draga!
Pâna când o draga doaga
Doaga dogele-dogina,
Întunericul, lumina,
Si mai doaga cineva,
Numai pe inima mea!
Zece autobuze lovite de-obuze, au lumini difuze și zac pe peluze.
A fost odat' un crocodil
Care intra tiptil-tiptil
Să pescuiască peşti în Nil
În toiul lunii lui avril.
Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa.
O babă bălană mănâncă o banană babană.
O barză brează face zarvă pe o varză.
Capra calcă-n piatră,
Piatra crapă-n patru;
Crape capul caprei-n patru,
Cum a crăpat piatra-n patru.
Piatra crapă-n patru;
Crape capul caprei-n patru,
Cum a crăpat piatra-n patru.
Capra neagră calcă-n clinci.
Clinciul crapă-n cinci,
Crape capul caprei-n cinci,
Precum a crăpat clinciul-n cinci..
Clinciul crapă-n cinci,
Crape capul caprei-n cinci,
Precum a crăpat clinciul-n cinci..
Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar.
Domnule Dudescu, daţi-mi două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de drumul dinspre Dudeşti.
Florica, fata fierarului Fănică, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum.
Cântecul cântat de cântăreața încântătoare încânta cântărețul încântat de cântarea cântăreței.
Fluturele stă pe floare
Floarea flutură în vânt
Ca fluturele pe floare.
Mama-i vie şi-i în vie, vie cine-o fi să vie.
N-am venit că am venit, am venit că n-am venit.
Ne trimite Tic Pitic
O scrisoare într-un plic:
Înghețată cu fistic
Nu mai este nici un pic,
Fiindcă printr-un șiretlic
A mâncat-o Cipilic.
O scrisoare într-un plic:
Înghețată cu fistic
Nu mai este nici un pic,
Fiindcă printr-un șiretlic
A mâncat-o Cipilic.
O întâmplare întâmplătoare s-a-ntâmplat din întâmplare.
Oaia aia e a ei, eu i-o iau!
Rar morar fără mărar, morăriță și mai rar.
Retevei de tei pe miriște de mei
Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă,
Dar mai ştiu că ştiuca-i peşte.
Şi că ştiuca se mănâncă
Şi că ştiuca se prăjeşte.
E pestriţă prepeliţa pestriţă,
Dar mai pestriţă decât
Prepeliţa pestriţă sunt puii
Prepeliţei pestriţe
Din neamul prepeliţelor pestriţe.
Pe cap un capac, pe capac un ac.
Șase sași în șase saci soseau pe șosea.
Un moș cu un coș,
În coș – un cocoș.
Moșul cu coșul,
Coșul cu cocoșul.
Ce’ntâmplare, întâmplătoare
Sa ‘ntâmplat din intâmplare.
Am plecat de la plecare
Să mă plimb întro plimbare
Să mă plimb întro plimbare
Ce’ntâmplare, ce’ntâmplare!
Pe potecă, pe cărare
Şi la umbră, şi la soare
Din pădure până’n zare
Drumul cine să-l măsoare?
Poate ştii din întâmplare
Drumul cine să-l măsoare?
Şi la umbră, şi la soare
Din pădure până’n zare
Drumul cine să-l măsoare?
Poate ştii din întâmplare
Drumul cine să-l măsoare?
Poate pasul sau compasul
Poate ceasul sau popasul
Poate, poate, poate, poate
Să răspundă cine poate?
Poate poţi din intâmplare
Sa răspunzi la întrebare.
Poţi?
Rică nu știa să zică
Râu, rățușcă, rămurică
Dar de când baiatu-nvață
Poezia despre rață
Rică a-nvățat să zică
Râu, rățușcă, rămurică.
Râu, rățușcă, rămurică
Dar de când baiatu-nvață
Poezia despre rață
Rică a-nvățat să zică
Râu, rățușcă, rămurică.
Stan sta-n castan ca stanca.
Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.
Vulturul sta pe pisc
Cu un pix in plisc.
Cosașul Sașa când cosește, Cât șase sași sasul cosește. Și-s sus și-n jos de casa sa, Cosește sasul și-n șosea. Cosește chiar și în ogradă Să mire lumea de pe stradă.
Ia seama românică
Că la o cale cotită
Șade o oarbă pitită
Nu știu îi oarbă
Sau se face
Că de plete-amar mă trage
Pangramă (folosește toate literele alfabetului)
Vând muzică de jazz
Și haine de bun-gust
În New-York și Quebec
La preț fix