Când e mare - pișcă tare
Transparentă-i la culoare!

Zum, zum, zum, zum, zum, zum!
Plec la drum, plec la drum!
Mă aşteaptă florile,
Florile, surorile.

Pe duşmani când îi atac
Îi înţep rapid cu-n ac,
Acul meu cu ce e plin?
Nu cu miere, cu venin.

Fugi, nu aştepta să vină
Să te-nţepe o… albină!

Urecheat e şi-i fricos,
Dar e tare norocos.
Noroc are de picioare.
Când primejdia e mare,
Fuge iute pe imaş,
Urecheatul… iepuraș
(de Emilia Plugaru)

Cântă cât le ţine gura
Peste apa de pe lac.
Ori le zici, ori le dai pace –
Ele totuna nu tac.

Toată lumea recunoaşte,
Trist e lacul fără… broaşte.
(de Emilia Plugaru)

Să ne-nchipuim niţel
Ce s-ar face fără el,
Cât ar fi de curajos
În poveste Făt Frumos?

El te poartă precum vântul
Orişiunde-ţi este gândul.
Colo sus în vârf de deal
Scoate foc pe nări un… cal!
(de Emilia Plugaru)

Două gheburi, iar pe spate
Oameni, mărfuri – duce greu.
Tare-aş vrea măcar o dată
Pe un gheb să urc şi eu.

Am văzut şi o copilă
Pe un gheb la o… cămilă!
(de Emilia Plugaru)

Numele mereu îşi cântă
Colo, într-un vârf de nuc.
Trist, pe-o creangă tot cuvântă,
Că e singur, ca un… cuc
(de Emilia Plugaru)

Îngâmfat, cu coada roată
Trece mândru prin ogradă,
Mărgeluţe roşii poartă
Toţi acei din jur să-l vadă.

În ogradă doar motanul
Deloc cinste nu-i arată
Şi-a păţit-o rău, sărmanul,
Iar l-a ciufulit… curcanul
(de Emilia Plugaru)

În noapte licăresc luminiţe
Argintii şi colo şi ici,
Sunt cioburi de raze de lună?
Sau poate că sunt… licurici!
(de Emilia Plugaru)

Blând, prietenos cu omul,
Când îl întâlneşti în mare
Te întreci cu el la joacă,
I te caţări pe spinare.

Bate mingea, sare, ţipă
Şi pe val te poartă lin,
Uneori e salvamar,
Cum altfel, doar e… delfin
(de Emilia Plugaru)

Ce de multe flori pe-afară
Floricele care zboară.
Plin imaşul e de flori,
O mulţime de culori.

Aţi văzut cu toţii oare
Floricele zburătoare?
Flori ce zboară pe imaş?
Nu sunt flori, sunt… fluturaşi!
(de Emilia Plugaru)

O fiinţă mică, mică,
Merge-agale pe cărare.
Mică, mică, dar voinică,
Duce-un bob cât ea de mare.

Cine-i mică şi voinică?
Păi cum cine? O… furnică
(de Emilia Plugaru)