Hipoacuzia congenitală reprezintă boala cea mai frecventă a nou-născutului ce poate fi identificată încă de la naștere. În prezent, cu mijloacele medicale și tehnologice disponibile, aproape orice formă de surditate poate beneficia de reabilitare auditivă; esențială în acest proces este realizarea timpurie și promptă a fiecărei etape de identificare, diagnosticare, tratament și reabilitare a copiilor cu hipoacuzie într-o abordare multidisciplinară cu scopul final al unei dezvoltări aproape similară copiilor normoauzitori.
Screening-ul auditiv efectuat imediat după naștere are drept scop identificarea precoce a deficiențelor de auz și se bazează pe măsurarea otoemisiunilor acustice - test simplu, neinvaziv, efectuat de către medicul neonatolog ce durează câteva minute și care poate fi repetat de câte ori este nevoie.
În lipsa screeningului auditiv neonatal, un rol deosebit în identificarea unei pierderi auditive revine părinților - copiii mici nu pot spune că nu aud, dar compensează mult în comunicare prin alte funcții senzoriale cum sunt văzul, sensibilitatea tactilă și vibratorie iar semnalul de alarmă apare de cele mai multe ori abia când limbajul nu se dezvoltă. În consecință, dacă părinții nu sunt foarte vigilenți sau informați, diagnosticul poate fi pus destul de târziu, la 2-3 ani.
Etapa de diagnostic a tipului și gradului de hipoacuzie este posibilă în prezent la orice vârstă prin teste audiologice obiective, standardizate realizate în compartimente specializate de Audiologie de către clinicianul audiolog.
Diagnosticul realizat cât mai precoce permite tratament și reabilitare imediată. Copiii cu pierderi auditive medii și severe spre profunde pot fi protezați auditiv clasic - proteze auditive convenționale, cu șanse bune de reabilitare auditiv-verbală. În cazul hipoacuziilor congenitale profunde sau severe fără beneficiu auditiv după protezarea auditivă convențională soluția terapeutică este reprezentată de implantul cohlear. Operația de implantare cohleară este realizată de către o întreagă echipă operatorie condusă de medicul chirurg ORL specializat în acest tip de intervenție.
Activarea implantului cohlear se realizează la un interval de aproximativ 4 săptămâni de la intervenția chirurgicală timp ce permite recuperarea postoperatorie și acceptarea dispozitivului de către organismul copilului. Este practic momentul primei stimulări auditive - momentul 0 din care se calculează vârsta audiologică a copilului. Clinicianul audiolog realizează ulterior ședințe repetate de reglaj (fitting) a implantului care au drept scop verificarea stării de funcționare a dispozitivului și optimizarea programului aflat în procesorul de sunet până la atingerea pragurilor auditive normale la audiograma tonală. De asemenea, în cadrul Compartimentului de Audiologie are loc evaluarea evoluției performanțelor auditiv-verbale post-implantare prin intermediul audiometriei vocale.
După o intervenție de implant cohlear, o întreagă echipă medicală - clinician audiolog, alături de logoped, dar și părinți, face eforturi pentru reabilitarea auditiv-verbală a copilului realizată într-un timp mai scurt sau mai lung. Scopul final este integrarea acestor copii în învățământul de masă și printre normali.
Implantarea la o vârstă mai fragedă duce la achiziția spontană a limbajului cu orientare din partea logopedului. Orientarea aceasta se face mai mult prin joc. Chiar dacă nu a primit implantul la 1 - 2 ani - perioada de plasticitate maximă a sistemului auditiv și este diagnosticat cu surditate profundă, perioada de reabilitare logopedică a copilului poate fi deja începută, putându-se accentua educația atenției auditive. Aceasta, înaintea implantului, contribuie și scurtează cu mult perioada de reabilitare auditiv-verbală.
Standardul de aur pentru diagnosticul și tratamentul hipoacuziei, stabilit prin convenții internaționale, recomandă în prezent diagnosticarea surdității congenitale până la vârsta de 3-4 luni, protezarea auditivă până la 6 luni și implantarea cohleară, acolo unde este necesară, în jurul vârstei de 1 an.
Pentru realizarea acestui standard este nevoie de o bună colaborare între echipa medicală și logopezi, însă rolul părinților este crucial pentru respectarea programului propus de specialiști și pentru sprijinirea copilului de-a lungul diverselor etape de reabilitare.
Dr. Olariu Raluca
Medic specialist ORL