Proverbe
A
Apa trece, pietrele rămân.
Are un car cu boi și o sută de nevoi
Ascultă tot, dar nu crede tot
Așchia nu sare departe de trunchi
Bate fierul cât e cald
Bine faci, bine găsești.
Boii bătrâni fac brazda dreaptă
Bunul gospodar își face vara sanie și iarna car
Buturuga mică răstoarnă carul mare
Calul de dar nu se caută la dinți.
Capra sare masa, iada sare casa
Capul plecat sabia nu-l taie
Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nșeală
Cămașa e mai aproape de piele decât haina
Când doi se ceartă al treilea câștigă
Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă.
Câinele care latră nu mușcă.
Călătorului îi șade bine cu drumul.
Călătorul moare de cale lungă si prostul de grija altora.
Când de multe te apuci mai pe toate le încurci.
Când doi îți spun că ești beat, du-te de te culcă.
Când omul cade, îi piere și umbra.
Când râde prostul, înțeleptul suspină.
Câte bordeie, atâtea obiceie.
Ce am avut și ce am pierdut!
Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
Ce-i în gușă și-n căpușă.
Ce-i în mână nu-i minciună.
Cel flămând se visează mâncând.
Cele rele sâ se spele, cele bune să se-adune.
Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul.
Cine adună la tinerețe are la bătrânețe.
Cine are carte, are parte.
Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
Cine împarte, parte își face.
Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale.
Cine râde la urmă râde mai bine.
Cine nu are un bătrân, să își cumpere.
Cine nu-ncearcă, nici nu câștigă.
Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
Cine se frige cu ciorba, suflă și în iaurt.
Cine seamănă vânt, culege furtună.
Cine se aseamănă, se adună.
Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
Cine se scuză, se acuză.
Cine stă în casă de sticlă, nu aruncă cu pietre.
Corb la corb nu scoate ochii.
Cu o floare nu se face primăvară.
Cui pe cui scoate.
Cu un ochi râde și cu altul plânge.
Cum îți așterni așa dormi.
Cum se scoală - cum i-e foame, cum se culcă - cum adoarme.
Cum e stăpânul așa-i și sluga.
Cum e turcul și pistolul.
Dacă copilul nu plânge, mama nu-i dă țâță.
Dacă n-ajunge, mai rămâne.
Dacă tăceai, filosof rămâneai.
Dar din dar se face rai.
Dați cezarului, ce-i al cezarului. (Matei 22:21)
De ce e mai râioasă capra, de aia stă cu coada mai sus.
După mine, potopul!.
După război mulți viteji se arată.
E bun numai când doarme.
Excepția întărește regula.
Fă bine și așteaptă rău.
Ferește-mă Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc si singur.
Ferește-te de proști, pentru că au mintea odihnită.
Fă-te frate cu dracul până treci puntea.
Ferește-te de câinele mut și de omul tăcut.
Fiecare greșește, dar numai prostul repetă greșeala.
Foamea e cel mai bun bucătar.
Frate, frate, dar brânza e pe bani.
Fuga e rușinoasă, dar sănătoasă.
Găina bătrână face supa bună.
Găina vecinului pare curcă.
Gând la gând cu bucurie.
Graba strică treaba.
Haina nu face pe om
Iarba rea nu piere.
În boul care trage, în ăla dă cu biciul
Încet, încet, departe ajungi
Încetul cu încetul se face oțetul
În țara orbilor, chiorul este împărat
La plăcinte înainte, la război înapoi.
La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
Lacomului nu-i ajunge, Oltu-n gură de i-ar curge.
In tot răul este și un bine.
La omul sărac, nici boii nu trag.
Lauda de sine nu miroase a bine.
Lenea e cucoană mare, care cere de mâncare
Leneșul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubește.
Lăcomia pierde omenia.
Lemnul strâmb te necăjește, / omul prost te-mbătrânește.
Lucrul, odată început, e pe jumătate făcut.
Lupul lup rămâne.
Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba.
Mai bine mai târziu decât niciodată.
Mamă soacră, poamă acră.
Măgarul duce vinul și bea apă.
Mătura nouă mătură bine.
Meseria e brățară de aur.
Minciuna are picioare scurte.
Nemulțumitului i se ia darul.
Nevoia îl învață pe om.
Nimeni nu e profet în țara lui. (Matei 13:47)
Nu aduce anul/ziua ce aduce ceasul/ora.
Nu da vrabia din mână pentru cioara de pe gard.
Nu este pădure fără uscături.
Nu face ce face popa, fă ce zice popa.
Nu iese fum fără foc.
Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
Nu mor caii când vor câinii.
Nu lăuda ziua înainte de asfințit.
Nu poți fi și cu varza unsă și cu slănina în pod.
Nu știe stânga ce face dreapta. (Matei 6:3)
Nu te încrede în cânele care dă din coadă.
Nu toate muștele fac miere.
Nu tot ce zboară se mănâncă.
Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala.
Nu vede pădurea de copaci.
Nu zice hop până n-ai sărit pârleazul.
Prostul râde de ce își aduce aminte.
Ochii care nu se văd se uită.
Ochii sunt oglinda sufletului.
Ochii verzi niciodată să nu-i crezi.
Omul e măsura tuturor lucrurilor. (Protagoras)
Omul sfinteste locul nu locul pe om
Paza bună trece primejdia rea
Până ce nu dai cu capul de pragul de sus, nu-l vezi pe cel de jos.
Pofta vine mâncând
Prietenul la nevoie se cunoaște
Prostia și domnia se plătește
Prostul dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul
Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.
Pentru o babă surdă, nu se trag clopotele de două ori.
Peștele de la cap se-mpute
Pică pară mălăiață în gura nătăfleață
Prost să fii, noroc ca esti
Prostul întâi o croiește apoi o gândește
Rabdă, suflete, cât poți, nu-ți da taina către toți.
Răbdarea trece marea.
Răzbunarea e dulce
Râde ciob de oală spartă
S-a dus bou și a venit vacă.
Să fii domn e o întâmplare, să fii om e lucru mare.
Să stăm strâmb și să judecăm drept.
Sătulul nu crede flămândului.
Sângele apă nu se face.
Sârguința e mama norocului.
Scopul scuză mijloacele.
Nu fi scump la tărâțe, ieftin la făină.
Socoteală curată, prietenie lungă.
Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești.
Surdul n-aude, dar le potrivește
Tăcerea e de aur, vorba de argint.
Tânăr lângă tânără, ca paiele lângă foc.
Tinerii înaintea bătrânilor, să aibă urechi, nu gură!
Toamna se numără bobocii.
Toate drumurile duc la Roma.
Țara arde și/iar baba se piaptănă.
Țara arde de tătari, babei îi arde de lăutari.
Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
Unde dai și unde crapă.
Unde nu intră soarele pe fereastră, intră doctorul pe ușă.
Unde se cioplește, sar și așchii.
Unde-s mulți, puterea crește.
Urma alege.
Urma scapă turma.
Un măr bolnav strică o grămada mare de mere sănătoase.
Un nebun întreabă mai mult decât pot spune zece înțelepți.
Vinde pielea ursului din pădure.
Vorba dulce mult aduce.
Vorba lungă, sărăcia omului.
Vorbești de lup și lupul la ușă.
Vrabia mălai visează, iar calicul praznic.
Vrei, nu vrei, bea, Grigore, aghiasmă!
Acasă